Mobile, Retail, Consumer – link-uri catre doua studii recente

total-retail-intro

 

 

 

 

images

 

 

 

 

 

 

http://goo.gl/T6xsmd

http://goo.gl/Uyd51d

Mai sus sint link-uri catre doua studii aparute in 2014, ultimul chiar luna aceasta; companiile sint prestigioase si stiu despre ce vorbesc. Totusi, dincolo de cifre si concluzii gata mestecate, merita cautate (probabil cumparate) datele de detaliu pentru a face si alte analize.

Pe scurt, eu am retinut o concluzie comuna celor doua studii – datorita mobilului si noilor asteptari si comportamente de consum, retailul este pregatit pentru schimbari majore pe toate planurile, atit in fata – servicii, incentive, tranzactii, plati – cit si in bucataria proprie – infrastructura si gestiunea acestor noutati catre consumatori.

Sint si altele de comentat, insa mai simplu pe moment este sa cititi la sursa, direct.

Reality check – pareri de la cei mai in virsta on social media – content – engagement

oldschool

http://goo.gl/PrIF4 – despre social media, de la un domn dinaintea erei social media; v. si comentariile cititorilor, la fel, o parte sint aproape “baby boomers”

http://goo.gl/xyprjO – v. si prezentarile lor de pe SlideShare (sectiunea Ideas & Insights), au umor taios si sint foarte la obiect

http://goo.gl/3ho3p – despre SEO vs content marketing, cu bullet points

E bine ca in privinta subiectelor hype din internet au o voce si cei aparent mai pesimisti sau trecuti ca virsta. E un fel de a depasi prejudecati; la concret insa, autorii au un atu, se uita altfel la cifre.

Nu intimplator, de altfel, am inclus articole de acum doi ani. E buna patina pe ele – sint de fapt foarte actuale, e loc de progres si astazi pe exact acele teme.

Interactiune in timp real in magazin -> consumatori

1280px-Fredmeyer_edit_1-1024x673

Problema 1:

Statisticile despre decizia de cumparare spun de mult ca peste 60% din alegerile cumparatorilor se fac in fata raftului si nu in fata TV-ului.

Doar ca pina una alta, tehnicile de influentare a acestor decizii de cumparare nu au evoluat semnificativ la noi; vedem in continuare plasarile speciale insotite de %e mari de promotie pe fundal galben/rosu, eventual dublate de promoteri la raft sau dupa casa. In citeva campanii au fost incercate si alte formate de engagement prin entertainment care insa nu par a fi fost replicate ulterior, precum un best practice.

Deci nici un “breakthrough”, nici un “game-changer” sau ”produs revolutionar” care sa schimbe aceasta experienta la raft in mod semnificativ.

Si totusi, tehnologiile evolueaza si creste si disponibilitatea consumatorilor de a fi interactivi la raft sau inainte de raft. Si la fel si initiativele in alte piete. Pentru a scurta, aici este un articol sustinut si de cifre, care aduce in actualitate citeva lucruri despre marketing mobil in-retail.

Problema 2:

In continuarea celor de mai sus, as paria ca fiecare companie mare de FMCG are baze de date de cel putin 100k oameni care au participat in promotii web, SMS, 1to1.

Insa aceste baze de date sint lasate la dospit, ramin nefolosite si se dezactualizeaza. Sau incercarile de revigorare sint de suprafata si cu impact minor.

Ce se poate face?

La intersectia celor doua probleme exista evident, un potential foarte mare: consumatori care la un moment dat au facut un pas catre branduri si care au in continuare la raft diverse nevoi nerezolvate, simultane deci, cu momentul deciziei de cumparare.

Daca este corect, acest potential are nevoie de mai multa atentie, strategie plus experimentare pragmatica, istoric/cifre/rezultate.

Eu doresc sa contribui cu o idee, cu un PRODUCT CONCEPT:

Insight:

Unii dintre noi se simt pierduti intr-un magazin nou, la fel precum te simti nesigur intr-un oras nou. Daca pe strada GPS-ul a preluat interactiunea dintre semnele de circulatie si creier, in magazin inca nu exista un inlocuitor.

Mai mult, altii dintre noi au simtit imediat dupa casa de marcat, frustrarea ca nu au luat tot ce au notat constiincios pe lista de cumparaturi. Pentru acestia dar si pentru toti ceilalti, mai relaxati, exista solutii:)

Abordare:

Sa presupunem ca simulam GPS pentru magazin:
–facem un floor plan al fiecarui magazin mare, cu raioane, produse, branduri cheie chiar (prezenta paid sau altfel)
–instalam un mod de recunoastere a smartphone-urilor prezente in magazin, via wireless, GSM sau chiar sound based – facem o retea interna care nu trebuie neaparat sa implice iBeacon sau NFC ci pur si simplu, repeater-e conectate in server, precum si
–o aplicatie care in mod activ isi cauta serverul via reteaua din magazin, o aplicatie care inainte de toate, este UTILA in mod RECURENT

Ce ar putea face aceasta platforma? Pai mai intii, ar putea fi construita de ex, in jurul unei liste de cumparturi care se sincronizeaza activ pe toate device-urile casei – ceva gen OurGroceries – care in magazin se lanseaza la interactiunea cu reteaua wireless locala si ofera, suprapus pe acel floor plan, citeva alte lucruri utile:
–un traseu prin magazin si un continut interesant de display advertising, ales cu maare atentie, respectuos cu atentia distribuita a consumatorilor, in magazin
–citeva promotii relevante la lista curenta de cumparaturi sau chiar
–promotii personalizate pentru cei logati, valabile ATUNCI si ACOLO; si eventual,
–checklist cumparaturi facute – prin scanare de barcode sau doar apasind “vazut” pe ecran – pentru cei care umbla cu mobilul la vedere in magazin

Este intersant si ce ofera in spate o astfel de platforma:
–date agregate in timp real care pot spune pe bune daca acel 60%+ de decizie este un procent real,
–un ecosistem de comunicare PAID, in care bugetul de advertising cerut de retailer are o corespondenta clara in KPI la marketer; si chiar alte implementari ulterioare precum..
–posibil checkin in aplicatii de executie la raft sau
–feedback instant de la consumatori, in retele sociale, despre experienta instore, de la thumbs up/down la casa de marcat pina la commenturi via inapp de pe canapeaua de acasa.

Pare destul de tehnic si este; dar conceptul de produs este abordabil si se bazeaza doar pe ceea ce stim de la marketing. Are insa nevoie de experiment, de a proofa tactici si continut.

Noi avem tehnologia sa facem asta si aplicatia backbone de la care sa construim asa ceva. CAUTAM BETA TEST-ERI; companii din marketing si retail, evident.

Surse foto: http://goo.gl/mQof2 si http://goo.gl/8Q157X

beta-testers

Ion Avram – Just Published

Ion

 

Revenind la site-ul propriu tocmai lansat de colegul si prietenul meu Ion Avram, sint acolo lucrari de design foarte bune, facute pentru diferite companii de marketing, o parte din ele gindite impreuna.

Nu am stiut sa scriu despre acestea la timpul lor, asa ca fac doar trimitere la citeva la care am muncit ceva si de care imi place cu atit mai mult:

Arca Lui Noe = Arca ridicata cu fotografii spectaculoase si initiative serioase, POS Mediu = investitii in infrastructura de mediu, Polystart/DUNN AG = constructii BigTime, Industrial Cruman = reparatorul/pompier cu o mie de repere in magazie.

Bafta si trafic util!

Iron Man 3 – aplicatie pentru mobil

 

http://goo.gl/9J89Z

Am lansat mai devreme aplicatia html care aduna citeva resurse de continut util acum, la lansarea filmului. Pagina este optimizata pentru mobil, pe tableta se vede cel mai bine.

Despre conceptul ei, mai multe comentarii intr-o postare viitoare, deocamdata distractie placuta la cinema.

Aurelia Visinescu, o persoana de valoare

 

Poate un brand romanesc sa devina personal, sa preia caracterul celui de la care imprumuta numele, credibil? Poate acel nume sa insemne un lucru valoros aici dar si in alta parte, in alte tari?

Au fost intrebarile de la care am inceput acum mai bine de doi ani un proiect de rebranding, acceptat cu entuziasm prudent de catre client, daca imi amintesc bine.

Am citit mai devreme acest articol, cu o anume emotie, mi-a revenit in memorie instantaneu ceea ce am simtit atunci ca poate deveni ceva extraordinar.

Vinurile Aureliei Visinescu sint la fel de bune ca acum doi ani (colegele ei ar putea zice ca sint chiar mai bune); iar personalitatea Aureliei se transmite in tot ceea ce spune, este autentica si este de buna calitate; cam cum trebuie sa fie vinul pe care il bem, sau poate viata pe care o traim.

Intr-o alta perspectiva, am vazut si acest articol, cifrele de vinzari enuntate arata ceva bun despre companie; cu siguranta sint eforturi mari in spate, ma bucur cu destula mindrie de succesul lor.

Dar, dincolo de discutii despre branding si persoane, conteaza pina la urma ceea ce livrezi, care este produsul tau de zi cu zi. Pot sa adaug deci, o sugestie de vin la final, un vin pe gustul meu – Red Artisan 2009. Daca trimiteti comanda pe site, cred ca il puteti primi a doua zi lucratoare. Este pe stoc, deci sint sanse pentru cel putin o sticla; cred ca asta trebuie sa fac si eu, sa-mi valorific prima sansa.

Coduri QR, gandite altfel

Cineva mi-a sugerat recent ca o companie noua, care isi construieste identitatea acum (o chestiune reala de altfel) ar trebui sa includa QR coduri direct in designul de packaging. Eu am gindit automat in formatul pe care il stim, QR codurile sint niste instrumente de comunicare de campanie, care servesc unui obiectiv limitat si livreaza informatie sau un incentive proprii acelei campanii. Deci, nu ar trebui sa blocam un spatiu mare pe ambalaj cu o informatie care ulterior devine desueta, nu?

 

Si totusi, daca omul avea dreptate? daca, in loc sa gindim ca in agentie – facem un continut digital si ii atasam un QR care sa multiplice landing-ul – gindim ca la product development – extindem eticheta pe web si la capatul digital al acesteia, modificam informatia oferita in real time, pe fiecare sku in parte – includem promotiile, postarile relevante din Facebook, voucherul dedicat tuturor care s-au obosit sa scaneze, sau, informatiile de provenienta a ingredientelor si de securitate alimentara, explicarea siglelor “eco”de pe contraeticheta, samd, samd.

 

Entuziasmant, intr-un fel, daca intelegi conceptul; hai sa vedem si problemele actuale:

-spatiul de eticheta este si va fi limitat, mai ales daca se concretizeaza directiva UE de a include informatia despre continut, in text mare

-politica de securitate din retailerii mari te impiedica sa faci poze, dar sa mai scanezi vreun cod

-jena de a bijbii cu telefonul in mina, la raft, descurajeaza majoritatea actelor de curiozitate digitala din partea consumatorilor

-produsele in folie flexibila (cafea la plic spre exemplu) nu vor putea fi scanate cu rezultat in majoritatea situatiilor

 

Si totusi, inca o data, exista initiative care integreaza vertical codurile QR in procesul de vinzare – un exemplu aici, un altul aici – si care ofera in final diversitate consumatorilor. Asta inseamna ca modele inovatoare sint testate, cu ceva investitii, desigur. Ce vad eu din aceste exemple ca oportunitate este multiplicarea raftului, nu in digital, ci in indoor, in afara spatiului de vinzare consacrat.

Mi se pare o miza extraordinara de a oferi experienta de window shopping nu ca un event, ca un proiect cistigator de Cannes Lions, ci ca pe un instrument de marketing mix uzual, in care codurile QR desemnate fiecarei unitati din sortimentatie permit crearea unui raft virtual (digital sau tiparit) ce poate fi amplasat oriunde ar avea o sansa ca sa produca vinzari.

Doua exemple, mai aproape de comportamentul european:

-daca promotiile emag.ro (tocmai am facut o achizitie..) s-ar vedea nu numai pe net ci si in spatiile de fumat din cladirile de birouri, sint sigur ca anumite gadgeturi sau cadouri si-ar gasi cumparatori doar scanind poza produsului (aici sar citeva etape din procesul de vinzare pe baza de QR, dar sint disponibil pentru explicatii, scanind codul de la inceputul articolului)

-daca window shopping ar fi disponibil in hotelurile din Bucuresti, poate ca turistii de afaceri aflati doar in trecere pe aici si-ar face un cos de cadouri pe care sa il primeasca inainte de plecare la receptie, sau chiar din duty free, in aeroport.

 

Si pot fi multe alte idei QR de implementat. Important este sa inceapa de undeva, sa existe doua trei lucrari cu rezultate care sa dea incredere.

 

Search Online – Buy Instore

Este un subiect actual de ceva timp, conversia engagementului online in cumparari la raft. Citind despre aplicatii digitale in retail, am dat de citeva articole cu aplicatii mai spectaculoase sau mai analitice – via Fishington Post, sau aici, mai degraba aici.

Una dintre directiile de rezolvare pare sa fie blur-ul intre experienta de shopping online/brick&mortar – te lasi impresionat online, incepi achizitia si finalizezi in-store, confirmind in realitate impresia formata pe net.

O alta rezolvare este in directia inversa si mai costisitoare, crearea experientelor instore care duc catre exprimarea online a brandului – fie ca vorbim de integrarea QR-codurilor ca extensie instant a etichetei de produs, sau diverse variante de augmented reality, cu sau fara POSM-uri digitale.

Cu exceptia solutiilor care interfereaza radical cu obiceiurile cumparatorilor in magazine (spre ex., amplasarea unor device-uri de brand entertainment intr-un hipermarket plin de cumparatori cu trolleys sau informatii la raft care presupun mai multi pasi de facut pe smartphone), probabil ca aplicatiile digitale isi vor gasi optimul prin care sa dezvolte experienta pozitiva la raft si sa dea rezultate concrete in vinzari.

Cert este ca loc de idei si incercari noi este, domeniul aplicatiilor mobile de interactiune cu raftul este efervescent.

Acum citva timp, cu ajutorul unor prieteni tehnici am facut o astfel de aplicatie; trans’from este un instrument de incentive instant, in locatie si ulterior, un potential instrument de CRM.

Cum face asta:

  • este pe de-o parte un QR code scanner care primeste un incentive sau mai multe pentru posesor – o invitatie, un voucher de discount, un free-bee, etc – pe care il valideaza/utilizeaza in locatie – magazin, eveniment, horeca – prin scanare de cod QR;
  • pe de alta parte, este un carrier de continut, cu update; functioneaza ca un instrument de media sociala, dar primeste din server continut particularizat pentru fiecare utilizator (la limita)

Sint doua lucruri suplimentare care merita spuse, inainte de a testa softul:

  • este flexibil, se poate configura ca si functionalitati si design pentru fiecare client/brand in parte si
  • este o experienta real time, atit pentru utilizatorul de telefon care primeste incentive pe loc, in momentul tranzactiei, cit si pentru client, caruia serverul ii raporteaza instant progresul activitatii, fie ca este promotie, fie ca sint postari.

Mai multe detalii se gasesc pe email si tel. – v. cartea de vizita de pe site – acelasi lucru obtineti scanind codul de mai jos.

DUNN A.G. – un proiect in constructii/in constructie

Naming si identitate vizuala, strategie de branding, strategie de comunicare. Am trecut prin toate etapele de evaluare si conceptie pentru un business de constructii, proiectul este gata de citeva saptamini; rezultatul vizual este in acest post, rezultatul in lumea reala este inca in constructie:(

Sa speram ca va capata viata, e un proiect frumos, cu multa munca in spate..

Marcile private – amenintare sau oportunitate

Reiau astazi un proiect lasat prea devreme deoparte, blogul de pe Transform ME, cu o tema actuala, despre marcile private – private label. Este actuala pentru ca progresul lor in FMCG, in cota de piata si chiar imagine este incontestabil si va continua, asa cum spun majoritatea celor care fac cercetari.

Momentul disputelor vizavi de calitatea slaba pe raft si sufocarea inovatiei de produs a fost depasit, in prezent marcile private apar ca o initiativa puternica si legitima a retailerilor mari, cu diversitate atit in zona de calitate cit si de pret.

Pe acest subiect incerc sa formulez raspuns pentru doua intrebari legate, in contextul unor discutii anterioare cu un client.

1. Pentru un producator/marketer de FMCG, marcile private sint o oportunitate sau o amenintare? si,

2. Ce pot face brandurile de producator, ce fac detinatorii lor in fata dominatiei la raft a marcilor proprii ale retailerilor?

Pentru mine, raspunsurile vin natural, in ordine inversa:

2. Ce pot face? In cazul brandurilor leader <<A-brands>> solutia de adaptare la cresterea marcilor private este deja consacrata in practica – inovarea continua a categoriei, pe toate planurile de marketing; cel putin in FMCG, cei care inoveaza sint cei care au bani si perspective de piata, au motivatia necesara.

La fel de important, brandurile leader vor continua sa fie obligatorii pe raft nu numai pentru ca sint cerute de consumatori dar si pentru ca sint repere de pret si de pozitionare, mai general, in categorie. Retailerii au nevoie de branduri puternice pe raft, care dau marja si completeaza oferta in zona inovatoare a categoriei.

Desi unele articole demonstreaza ca se intimpla si altceva, de pilda aici, eu continui sa cred ca inovarea semnificativa pe termen lung se va produce la cei care stapinesc procesul de productie si cerceteaza consumatorul si, ca urmare, pot reinventa categoria sau chiar introduce categorii noi.

Sigur, aceste lucruri sint valabile in special in categoriile care cer inovatie, cele generice sint primele care vor fi preluate in procent mare de catre marci private – v. acest articol.

Deci, ce pot face B-brands, ce fac deja de citva timp cei care se adapteaza?

a. Economiile de scala sint un raspuns cel putin pe termen scurt; multi producatori consacrati au devenit si furnizori importanti de private label – un exemplu imediat este aici. Este un raspuns pe termen scurt pentru ca acopera capacitatile de productie imediate si pentru ca majoritatea contractelor de productie pentru private label nu sint multianuale, din cite stiu.

Ca sa devina o solutie pe termen lung pentru producatorii romani, ne putem uita peste granita, unde economia de scala este transnationala – companii mari din regiune deservesc piata est-europeana, inclusiv pe cea romaneasca, ca producatori de private label – exemple intr-o categorie pe care o cunosc, sint Krueger sau Instanta. Acestea sint companii care au crescut odata cu private label si au construit competente critice pentru respectivele categorii – logistica de clasa ori productia integrata de recipiente de sticla.

Aceasta este probabil solutia pentru companiile producatoare romanesti, specializarea – constructia de competente critice pentru categoria deservita, care sa ii faca o optiune de neevitat in deciziile de achizitie din retail.

b. Internationalizarea nu va fi probabil accesibila tuturor, este o ‘piata’ grea, cu diverse bariere pentru newcomers si pe care un producator poate juca de la niste standarde si ordine de marime in sus. Si la fel este si specializarea de private label, implica investitii de productie si logistica intr-o vreme in care banii nu mai sint ieftini.

Pentru ceilalti ramine intotdeauna piata traditionala, a magazinelor de proximitate de toate marimile. Chiar daca se ingusteaza in continuare, cel putin partea sa fiscalizata, retailul mic sustine cu succes o multime de producatori. E mai mult de munca, inseamna retea de distributie, riscuri la incasare, dar in final, este o piata buna.

1. Oportunitate sau nu? Cele de mai sus fiind scrise, raspunsul meu la prima intrebare devine evident:

-pentru producatorii care nu se adapteaza, marcile private sint un pericol deja concretizat

-pentru A-brands, marcile private sint un concurent local (deocamdata) in fiecare tara, dar si un stimulent pentru inovarea categoriei si pentru optimizarea pe intregul value-chain

-pentru B-brands, marcile private sint o oportunitate de schimbare, de adaptare la un mediu nou care se creeaza – raftul secundar nu mai este o sansa de business pentru mai multi, o sursa de profit ca pozitionare fata de leaderul de categorie; adaptarea va fi atit in performanta pe retailul traditional cit si in internationalizare si specializare ca producatori de marci private.

 

PS. O alta solutie sugerata pentru brandurile de producator este reactia rapida, scurtarea timpului de implementare. E un concept interesant care incepe sa fie aplicat, de real-time marketing ca raspuns in piata, deocamdata propriu companiilor mari. Eu cred in aceasta solutie pentru ca este accesibila, implica insa modernizarea in gindirea de business in primul rind, incepind, de pilda, cu planificarea pe intervale mai scurte de un an. Real-time marketing ramine un subiect deschis si foarte interesant de analizat.

PPS. Link-urile in site-ul BCG cer crearea unui cont – merita, nu doar pentru articolele din referinta; fotografiile sint preluate de aici, un loc interesant unde gasiti idei si design