Mobile, Retail, Consumer – link-uri catre doua studii recente

total-retail-intro

 

 

 

 

images

 

 

 

 

 

 

http://goo.gl/T6xsmd

http://goo.gl/Uyd51d

Mai sus sint link-uri catre doua studii aparute in 2014, ultimul chiar luna aceasta; companiile sint prestigioase si stiu despre ce vorbesc. Totusi, dincolo de cifre si concluzii gata mestecate, merita cautate (probabil cumparate) datele de detaliu pentru a face si alte analize.

Pe scurt, eu am retinut o concluzie comuna celor doua studii – datorita mobilului si noilor asteptari si comportamente de consum, retailul este pregatit pentru schimbari majore pe toate planurile, atit in fata – servicii, incentive, tranzactii, plati – cit si in bucataria proprie – infrastructura si gestiunea acestor noutati catre consumatori.

Sint si altele de comentat, insa mai simplu pe moment este sa cititi la sursa, direct.

Reality check – pareri de la cei mai in virsta on social media – content – engagement

oldschool

http://goo.gl/PrIF4 – despre social media, de la un domn dinaintea erei social media; v. si comentariile cititorilor, la fel, o parte sint aproape “baby boomers”

http://goo.gl/xyprjO – v. si prezentarile lor de pe SlideShare (sectiunea Ideas & Insights), au umor taios si sint foarte la obiect

http://goo.gl/3ho3p – despre SEO vs content marketing, cu bullet points

E bine ca in privinta subiectelor hype din internet au o voce si cei aparent mai pesimisti sau trecuti ca virsta. E un fel de a depasi prejudecati; la concret insa, autorii au un atu, se uita altfel la cifre.

Nu intimplator, de altfel, am inclus articole de acum doi ani. E buna patina pe ele – sint de fapt foarte actuale, e loc de progres si astazi pe exact acele teme.

Firefly – Amazon

source: amazon.comhttp://goo.gl/eSERPq

Un altfel de telefon. Desi vizualizarea 3D pe ecran arata spectaculos in video mai sus, cel mai promitator este Firefly – recunoasterea instant a produselor ce pot fi cumparate din magazinul online, si evident directionarea acolo.

Analize sint deja destule pe net si multe pareri bine formate; oricum, daca Firefly va face bine ce promite, as vrea sa se gaseasca telefonul si la noi.

Digital Wallet 2.0

wallet

De curind am scris despre Powatag, o companie care imbina citeva tehnologii care pot schimba felul in care se poate face shopping.

Experienta de utilizator pare simpla, in spate este mai complicat, platforma leaga magazinul online de taguri instore sau de context, bazate pe BLE, care recunosc telefoanele utilizatorilor pe baza aplicatiei Powatag.

Punctul meu de vedere este optimist, abordarea Powatag este foarte promarket. Insa, in completare este bun de vazut si reversul.

Mai general, tehnologiile de recunoastere pe baza BLE / iBeacon beneficiaza de review-uri diverse, unele ponderat-negative mai ales asupra sanselor de adoptie – vazute pe acelasi drum batut anterior de QRcoduri si NFC.

Pentru a scurta, mai jos sint trei referinte, pentru cine (din domeniu) este interesat sa citeasca. Sint surse de analiza strategica si tehnica.

Un detaliu interesant de semnalat: sansele unei companii pe termen lung se vad si “privind prin vitrina biroului”, catre interior. S-ar putea ca Powatag sa cladeasca tot ce e necesar unei corporatii ca sa promoveze o tehnolgie in piata, mai putin ethosul unui startup, la fundatie; si asta poate fi indeajuns pentru insucces.


Pentru checklist, eu am retinut trei lucruri care pot da sanse unei tehnologii de interactiune consumer instore:

–UI simpla simpla – daca se poate ca utilizatorul de telefon sa nu se uite la telefon cind primeste cuponul, ar fi perfect:) aparent glumesc insa asa se intimpla si cu cardul bancar, singurul mod de plata tehnologic care are succes pe linga numerar si bonurile de masa: nimeni nu prea se uita la card ci pur si simplu il utilizeaza; asta pentru ca informatia necesara este deja stocata in mintea utilizatorului

–implementare cointeresa(n)ta pentru stakeholderi: magazinul gazda, platforma de plata si cea de comunicare – v.carduri, din nou

–bucataria interna sa mearga sigur si fara surprize – chestiune de tehnologie si credibilitate – de aceea platile online sint un cvasimonopol pe citeva platforme de card sau transfer de bani – pentru ca sint intreprinderi foarte foarte scumpe

http://goo.gl/fR7h5G
http://goo.gl/Co1BXn
http://goo.gl/ef9xHG

featuredfeatured_back

Digital Wallet

powatag_logo

 

 

 

La simplu, este o aplicatie de mobil cu care cumperi dintr-o singura apasare, din pagini online sau din mediul real – o reclama sau o eticheta de magazin – sau chiar cumperi plecind de la o reclama audio. Este un e-wallet full software care pretinde ca asigura nivelul cerut de securitate si cel putin din ce am testat, este ultra simplu de setat si utilizat.

Acum citva timp scriam despre coduri qr si utilizarea lor instore. Se pare ca aceasta platforma are tot ce trebuie. Dupa cum se vede pe net, are parte de o campanie cu un hype foarte bun, cu retaileri care se inscriu, articole in presa si finantare de top.

Continuind apologia:) este lansata de citeva luni, creeaza masa critica si construieste incredere, astfel incit pare ca depaseste impedimentele de securitate si de ownership pe care diversii stakeholderi incearca sa le puna – banci vs telecom vs retaileri vs sisteme de operare (Apple/Google).

La fel de important, pentru achizitie integreaza tehnologii existente, declansate de gesturi uzuale: pozezi o eticheta in magazin sau un produs in pagina web sau aplicatia se declanseaza la o reclama audio indoor – lucruri pe care le-am mai vazut. Doar ca ei pare ca le-au pus in contextul corect.

Deci, pina sa ‘nfc’, ‘ibeacon’ sau ‘square’, acest powatag merita atentie; desi nu se poate cumpara nimic de la noi inca, trebuie testata ca retailer, agentie, consumator. analiza mai detaliata aici, pentru tehnici, aici.

Ion Avram – Just Published

Ion

 

Revenind la site-ul propriu tocmai lansat de colegul si prietenul meu Ion Avram, sint acolo lucrari de design foarte bune, facute pentru diferite companii de marketing, o parte din ele gindite impreuna.

Nu am stiut sa scriu despre acestea la timpul lor, asa ca fac doar trimitere la citeva la care am muncit ceva si de care imi place cu atit mai mult:

Arca Lui Noe = Arca ridicata cu fotografii spectaculoase si initiative serioase, POS Mediu = investitii in infrastructura de mediu, Polystart/DUNN AG = constructii BigTime, Industrial Cruman = reparatorul/pompier cu o mie de repere in magazie.

Bafta si trafic util!

Idei interesante despre ferestre… augmented reality astazi si acum 10 ani

Sint doua articole intr-un site pe care il urmaresc, este destupator de minte. Vorbesc despre tehnologii aplicate, una simpla si foarte utila, a doua este augmented reality.

Daca aplicatia de la BMW este o treaba complexa – camere video, procesoare si proiectoare puternice – prima este ‘veche’ de citiva ani, de prin 2006, dar nu am vazut-o raspindita altfel decit limitat, pentru parbrize de masini scumpe; pacat, ar fi extraordinara in multe locuri si ar vinde milioane de metri patrati in tarile calde cu mult petrol.

Oricum, pentru cei care poate se gindesc sa o aduca pe aici, trei referinte – viewsagewikipedia – poate la urmatoarea locuinta vom putea avea asa ceva.

Revenind la BMW si la evenimente de marketing – mai in domeniul nostru – acest street stunt ultra pregatit si probabil costisitor mi-a amintit de o improvizatie, dintr-o alta epoca, probabil prima aplicatie tehnologica de ‘augmented reality’ pe care am vazut-o. As vrea sa o spun ca pe o poveste, cred ca merita, ca pentru vineri dupamiaza.

A fost acum vreo 10 ani la lansarea unei beri cunoscute, in care erau implicate proiectii de film pe trei ecrane simultan.

Si pentru ca in acea vreme, ca si astazi de altfel, nu toate chestiile tehnice mergeau asa cum iti doresti, la inceputul evenimentului semnalul catre unul din ecrane nu dadea semne ca va ajunge acolo.

Dar evenimentul a inceput cu numaratoare inversa – 10, 9, 8… – un moment stinjenitor se profila rapid-rapid, iar eu ma pregateam sa ii spun ceva incurajator clientului care inca zimbea, in necunostinta de cauza.

Si atunci un coleg de-al meu, inspirat si priceput, a luat o camera de mina de la un operator, a cablat-o altfel in sistem si a focalizat-o pe un alt ecran; 3-4-5 minute cit a durat partea video, a stat nemiscat si eroic, preluind in direct imaginea proiectata pe un ecran ca sa o dea pe cel fara semnal, rezultatul fiind doar o ‘augmentare’ nesemnificativa de culoare.

Si toata lumea a fost multumita, Adi Carnu – numele domnului – a salvat multe ore de munca si multe asteptari. De atunci incoace, domnul Carnu a condus productia multor altor evenimente, unele foarte complexe, si din cite stiu este in continuare director de productie al aceleiasi companii la care cu onoare lucram in acea vreme, alaturi de alti citiva oameni extraordinari.

Retrospectiv privind, realitatea de atunci se cerea mai putin augmentata, energia si angajamentul veneau prin contributia directa a oamenilor, iar efectele video aveau locul lor clar definit in tubul CRT.

 

Personalitatea brandului…

…este determinanta pentru felul in care este construita ulterior comunicarea si pentru relevanta acesteia la business. Parerea mea este ca aici se pierde de multe ori contactul intre ce scrie pe hirtie in strategia de branding si implementarea ulterioara de la marketing.

Aparent este un concept de marketing sofisticat, la asta contribuie miriada de referinte pe net si probabil radacinile din psihanaliza.

Pentru cei cu gindirea simpla [ca mine], este utila abordarea de aici, da claritate si pragmatism.

Pentru cei care pleaca sistematic, de la origini, referinta buna este aici.

 

 

Marcile private – amenintare sau oportunitate

Reiau astazi un proiect lasat prea devreme deoparte, blogul de pe Transform ME, cu o tema actuala, despre marcile private – private label. Este actuala pentru ca progresul lor in FMCG, in cota de piata si chiar imagine este incontestabil si va continua, asa cum spun majoritatea celor care fac cercetari.

Momentul disputelor vizavi de calitatea slaba pe raft si sufocarea inovatiei de produs a fost depasit, in prezent marcile private apar ca o initiativa puternica si legitima a retailerilor mari, cu diversitate atit in zona de calitate cit si de pret.

Pe acest subiect incerc sa formulez raspuns pentru doua intrebari legate, in contextul unor discutii anterioare cu un client.

1. Pentru un producator/marketer de FMCG, marcile private sint o oportunitate sau o amenintare? si,

2. Ce pot face brandurile de producator, ce fac detinatorii lor in fata dominatiei la raft a marcilor proprii ale retailerilor?

Pentru mine, raspunsurile vin natural, in ordine inversa:

2. Ce pot face? In cazul brandurilor leader <<A-brands>> solutia de adaptare la cresterea marcilor private este deja consacrata in practica – inovarea continua a categoriei, pe toate planurile de marketing; cel putin in FMCG, cei care inoveaza sint cei care au bani si perspective de piata, au motivatia necesara.

La fel de important, brandurile leader vor continua sa fie obligatorii pe raft nu numai pentru ca sint cerute de consumatori dar si pentru ca sint repere de pret si de pozitionare, mai general, in categorie. Retailerii au nevoie de branduri puternice pe raft, care dau marja si completeaza oferta in zona inovatoare a categoriei.

Desi unele articole demonstreaza ca se intimpla si altceva, de pilda aici, eu continui sa cred ca inovarea semnificativa pe termen lung se va produce la cei care stapinesc procesul de productie si cerceteaza consumatorul si, ca urmare, pot reinventa categoria sau chiar introduce categorii noi.

Sigur, aceste lucruri sint valabile in special in categoriile care cer inovatie, cele generice sint primele care vor fi preluate in procent mare de catre marci private – v. acest articol.

Deci, ce pot face B-brands, ce fac deja de citva timp cei care se adapteaza?

a. Economiile de scala sint un raspuns cel putin pe termen scurt; multi producatori consacrati au devenit si furnizori importanti de private label – un exemplu imediat este aici. Este un raspuns pe termen scurt pentru ca acopera capacitatile de productie imediate si pentru ca majoritatea contractelor de productie pentru private label nu sint multianuale, din cite stiu.

Ca sa devina o solutie pe termen lung pentru producatorii romani, ne putem uita peste granita, unde economia de scala este transnationala – companii mari din regiune deservesc piata est-europeana, inclusiv pe cea romaneasca, ca producatori de private label – exemple intr-o categorie pe care o cunosc, sint Krueger sau Instanta. Acestea sint companii care au crescut odata cu private label si au construit competente critice pentru respectivele categorii – logistica de clasa ori productia integrata de recipiente de sticla.

Aceasta este probabil solutia pentru companiile producatoare romanesti, specializarea – constructia de competente critice pentru categoria deservita, care sa ii faca o optiune de neevitat in deciziile de achizitie din retail.

b. Internationalizarea nu va fi probabil accesibila tuturor, este o ‘piata’ grea, cu diverse bariere pentru newcomers si pe care un producator poate juca de la niste standarde si ordine de marime in sus. Si la fel este si specializarea de private label, implica investitii de productie si logistica intr-o vreme in care banii nu mai sint ieftini.

Pentru ceilalti ramine intotdeauna piata traditionala, a magazinelor de proximitate de toate marimile. Chiar daca se ingusteaza in continuare, cel putin partea sa fiscalizata, retailul mic sustine cu succes o multime de producatori. E mai mult de munca, inseamna retea de distributie, riscuri la incasare, dar in final, este o piata buna.

1. Oportunitate sau nu? Cele de mai sus fiind scrise, raspunsul meu la prima intrebare devine evident:

-pentru producatorii care nu se adapteaza, marcile private sint un pericol deja concretizat

-pentru A-brands, marcile private sint un concurent local (deocamdata) in fiecare tara, dar si un stimulent pentru inovarea categoriei si pentru optimizarea pe intregul value-chain

-pentru B-brands, marcile private sint o oportunitate de schimbare, de adaptare la un mediu nou care se creeaza – raftul secundar nu mai este o sansa de business pentru mai multi, o sursa de profit ca pozitionare fata de leaderul de categorie; adaptarea va fi atit in performanta pe retailul traditional cit si in internationalizare si specializare ca producatori de marci private.

 

PS. O alta solutie sugerata pentru brandurile de producator este reactia rapida, scurtarea timpului de implementare. E un concept interesant care incepe sa fie aplicat, de real-time marketing ca raspuns in piata, deocamdata propriu companiilor mari. Eu cred in aceasta solutie pentru ca este accesibila, implica insa modernizarea in gindirea de business in primul rind, incepind, de pilda, cu planificarea pe intervale mai scurte de un an. Real-time marketing ramine un subiect deschis si foarte interesant de analizat.

PPS. Link-urile in site-ul BCG cer crearea unui cont – merita, nu doar pentru articolele din referinta; fotografiile sint preluate de aici, un loc interesant unde gasiti idei si design



Link-uri utile

Incerc sa organizez aceasta parte vizibila a lui Transform, ca sa ofere ceva mai mult decit articole scrise intr-un fel personal. De aceea am inclus in dreapta mai multe link-uri interesante si probabil cunoscute, pentru cei care citesc despre marketing pe internet.

Dincolo de a publica informatii despre lucrari si despre modul nostru de gindire, scopul acestei pagini este sa devina o [mica] resursa de marketing de unde sa puteti cauta articole si analize pe citeva subiecte dintr-un domeniu vast.

Sa vedem cum ajungem acolo.

Toate bune.